In perioada 19–20 februarie 2014, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu-Jiu, prin Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” au organizat manifestarea „Brâncuşiana 2014”, pentru a celebra 138 de ani de la naşterea creatorului sculpturii moderne, gorjeanul Constantin Brâncuşi. Colaboratori la eveniment au fost Colegiul Tehnic de Arte și Meserii din Craiova, Editura „Scrisul Românesc”, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Târgu-Jiu, Muzeul Judeţean de Istorie „Alexandru Ştefulescu” Gorj. Prima zi a fost dedicată în principal sesiunii de comunicări științifice cu tema „De la Hobița în universalitate: Brâncuși la Craiova”, desfășurată la Sala Maură din Palatului Prefecturii Gorj. Înscrierea lui Constantin Brâncuși la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, în urmă cu 120 de ani, a marcat un moment de cotitură cu implicaţii nu numai asupra destinului personal al artistului, dar şi al artei universale în general. Practic, din acest moment va începe noua viaţă a lui Brâncuşi şi înscrierea lui pe culoarul artei plastice, ceea ce l-a făcut să spună, fără îndoială, că „La Hobiţa, în Gorj, m-am născut, dar la Craiova pentru a doua oară”. Alocuțiunile de bun venit pentru numeroşii invitaţi din ţară au fost rostite de primarul Municipiului Tg-Jiu, dr. ing. Florin Cârciumaru, viceprimarul oraşului, Iulia Vînă, prefectul Județului Gorj, Alin Vasile Văcaru, președintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu şi directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”, Adina Andriţoiu. Sesiunea a fost moderată de Pavel Şuşară, unul din cei mai importanţi critici de artă ai ţării. Au participat personalităţi de renume în cercetarea vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi, multe din comunicări prezentând date inedite. Doamna Sorana Georgescu-Gorjan, renumit brâncuşiolog şi fiica autorului tehnic al Coloanei Infinite, a prezentat lucrarea Brâncuși la Craiova. Domnia sa, aflată la ceas aniversar, a primit o diplomă în semn de omagiu pentru intensa şi valoroasa activitate în domeniul exegezei brâncuşiene, însoţită de un trofeu (realizat de artistul Valer Neag). Academicianul Mihai Şora, un adevărat simbol al culturii româneşti, a marcat într-un mod particular prin personalitatea sa charismatică întreaga manifestare. În tandem cu distinsul filosof și eseist, Luiza Palanciuc a realizat filmul Alfabetul Brâncuși, în care Mihai Şora abordează într-un mod inedit opera brâncuşiană și înțelesurile acesteia, asociind fiecărei litere a alfabetului câte o lucrare sau o semnificație a operei maestrului. Prof.univ.dr. Grigore Smeu a expus O posibilă comparaţie: Brâncuşi – Van Gogh, ceea ce aruncă o lumină nouă asupra personalităților care l-ar fi putut influenţa pe Brâncuşi la Paris. Prof. dr. Ion Mocioi a făcut mai multe consideraţii privind Simbolul Sărutului, ceea ce înlesneşte o mai bună înţelegere a acestuia. Lucrări strict despre viaţa lui Brâncuşi la Craiova au fost prezentate de sculptorul Ilie Berindei (care a predat artele la Craiova, dar care acum trăieşte şi lucrează în Elveția), prof.univ.dr. Florea Firan (Tinerețea lui Brâncuşi), istoricul de artă Magda Buce-Răduţ (La Craiova m-am născut a doua oară), scriitorul Constantin Zărnescu (Craiova în opera şi aforismele lui Brâncuşi), dr. Zenovie Cârlugea (Dosarul Brâncuşi de la Școala de Meserii din Craiova) şi dr. Sorin Lory Buliga (Brâncuşi: de la Hobiţa la Craiova). Alte lucrări de exegeză brâncuşiană au fost susţinute de: Lucian Gruia (Sculptura brâncuşiană între „devenirea întru devenire” şi „devenirea întru fiinţă”), Vlad Ciobanu (Aflarea sinelui prin înstrăinare sau lecţia lui Telemah), Petre Cickirdan (Brâncuşi şi sacralitatea antică), Pavel Floresco (Scenariu de cod biblic: replica brâncuşiană a chivotului), Mihai Sporiş (Simbolurile curgerii la Constantin Brâncuşi), Viorica Răduţă (Brâncuşi şi figurile Intervalului), Claudia Voiculescu (Încercare de a-l regăsi pe Brâncuşi), Ştefan Stăiculescu (Brâncuşi între modestie şi geniu), conf.univ.dr. Ion Popescu-Brădiceni (Nivelurile metaesenţiale ale identităţii brâncuşiene din perspectiva logicii dinamice a contradictoriului) şi Dumitru Mălăescu (Evitarea piramidei fatale). Cei doi reprezentanți ai Asociației Culturale „Constantin Brâncuși” din Timișoara, Monica Condan, redactor șef al revistei „Coloana Infinitului” şi domnul Aurel Matei Bancu, secretarul asociației, au prezentat Constantin Brâncuși în revista „Coloana Infinitului” din Timișoara, şi au donat colecţia revistei respective pentru biblioteca Centrului „Brâncuşi”. O bogată expoziţie de carte Brâncuşi a fost prezentată de prof.univ.dr. Florea Firan, directorul revistei și editurii „Scrisul Românesc” din Craiova. În holul Palatului Prefecturii s-a putut viziona expoziţia de artă populară românească, în care au fost prezentate lucrări semnate de Pompiliu Ciolacu director al Palatului Copiilor, Mihaela Voicu și Ion Ioniță, ambii din Ploiești, reprezentanți ai Cercului de artă tradițională din cadrul Muzeului Omului din același oraș. În după-amiaza aceleiaşi zile a fost vernisată expoziţia de artă vizuală (pictură, grafică şi sculptură) organizată de Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Târgu-Jiu, la Punctul de informare al Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”. Expoziția a fost comentată, în notă umoristică, de către criticul de artă Pavel Şuşară şi de artistul Vasile Fuiorea, preşedintele organizaţiei, în faţa numeroşilor invitaţi din ţară. Ziua de 20 februarie a fost dedicată Craiovei. Participanţii la manifestarea Brâncuşiana au vizitat în primul rând Colegiul Tehnic de Arte și Meserii, acolo unde Constantin Brâncuşi, în urmă cu 120 de ani, începea o nouă viaţă. În fosta cancelarie a şcolii a avut loc o întâlnire cu profesori ai colegiului, directorul acestuia, dr. Laurențiu Puicin, care a prezentat numeroase informaţii despre istoria instituţiei. A continuat sesiunea de comunicări cu cele susținute de doamna Genoveva Pogorilovschi şi domnii Florea Firan, Paul Rezeanu, Constantin Zărnescu şi Dan Lupescu. În special comunicarea prof. Rezeanu, Date inedite și rectificări în biografia lui Brâncuși, a suscitat discuţii aprinse pe tema veridicităţii unor informaţii intrate deja în uz din biografia lui Constantin Brâncuşi: vioara din 1894, fotografia cu Brâncuşi cântând la contrabas, cunoştinţele de germană ale lui Brâncuşi etc. Tot în incinta şcolii invitaţii au putut vedea bârnele din atelierul lui Brâncuşi de la Paris, aduse de V.G. Paleolog la Craiova şi de asemenea Muzeul școlii, unde pe lângă exponate de artă, cărţi, machete de case vechi etc. este expusă şi foaia matricolă a elevului Constantin Brâncuşi. A fost vizitată apoi Biserica Madona Dudu, de la a cărei Epitropie Brâncuşi a obţinut o bursă de 200 lei anual în perioada în care își desăvârșea studiile la Craiova. Vizita din Cetatea Băniei şi întreaga manifestare „Brâncuşiana 2014” s-au încheiat cu vizita la Galeriile de artă din Craiova, unde a fost vizionată o expoziţie completă a artiştilor plastici gorjeni, precum și cu vizitarea Palatului Jean Mihail, restaurat de curând și care își va deschide porțile în mai puțin de o lună, atunci când exponatele Muzeului de Artă, printre care și șase lucrări ale lui Constantin Brâncuși, își vor regăsi locul în sălile somptuoase ale clădirii.
